Astăzi am decis să abordez un subiect „delicat” și mai mult decât actual – gramatica limbii române. De ce? Pentru că zilnic întâlnesc, în formă scrisă sau orală, greșeli gramaticale pe care oamenii le comit din neștiință, involuntar sau conștient. Din punctul meu de vedere, gramatica este cartea de vizită a fiecăruia dintre noi. Și da, puține lucruri strică frumusețea unei femei mai tare decât vulgaritatea și greșelile gramaticale. Felul în care te exprimi spune mult despre educația ta, dar și despre respectul pe care îl ai față de tine, față de ceilalți și chiar față de limba ta. Gramatica ne învață să gândim clar, să ne exprimăm logic, să ordonăm ideile și faptele comunicate într-o manieră coerentă.

Nu mi se pare jenant să corectez pe cineva sau să mă corecteze cineva pe mine în momentul în care fac o greșeală gramaticală. Sunt sigură că va fi o situație win-win. Mai degrabă mi se pare inacceptabil să fim superficiali. De aceea, vă propun în continuare o listă cu greșeli frecvente pe care le facem din „obișnuință”:

  1. Pleonasmul „dar totuși”

Puțini vorbitori ai limbii române știu că structura „dar totuși” este pleonastică. Motivul este unul simplu: conjuncția „totuși” are același rol și semnificație ca și conjuncția „dar”. Deci dacă spunem „dar totuși am luat o notă mare” este ca și cum am spune: „dar dar am luat o notă mare”

2. „Voiam” nu „vroiam”

În limba română, voința se poate exprima atât prin verbul a voi, cât și prin verbul a vrea. Forma de imperfect, persoana I, singular și plural a verbului a voi este voiam, în timp ce forma de imperfect, persoana I, singular și plural a verbului a vrea este vream. Unii dintre vorbitori amestecă formele de imperfect ale celor două verbe, destul de asemănătoare, într-una singură, vroiam.

  1. Cum este corect: „din” sau „dintre”?
    din  – se folosește atunci când este urmat de un substantiv la singular
    dintre – se folosește atunci când este urmat de un substantiv la plural

Astfel exprimarea corectă este: „unul dintre ei” nu „unul din ei” sau „2% dintre copii” nu „2% din copii”.

  1. Cum este corect: „decât” sau „doar”?
    Mulți consideră că folosirea lui „doar” și a lui „decât” este la libera alegere a vorbitorului. Greșit!

decât – se folosește ori ca termen de comparație, ori în construcțiile negative
doar – se folosește în structurile afirmative

Exemple corecte: Nu am decât un măr. / Am doar un măr.

  1. Cum este corect: „datorită” sau „din cauza”?

O altă greșeală făcută des de mulți oameni este înlocuirea lui „datorită” cu „din cauza” și invers. Diferența dintre cele două este de nuanță și extrem de importantă în context: „datorită” are sens pozitiv, iar „din cauza” se folosește cu sens negativ. Din acestă cauză este greșit să spunem: „am întârziat datorită traficului”, varianta corectă fiind „am întârziat din cauza traficului”. Un exemplu al prepoziției „datorită” folosite corect este: „Datorită sprijinului tău, am terminat totul la timp”.

  1. Evitarea greșită a cacofoniilor cu ajutorul structurii „ca și…”

Câți dintre noi nu încercăm să evităm o cacofonie folosind această expresie? Această structură a început treptat să invadeze limba vorbită, forma corectă fiind folosită tot mai rar. Exprimările de genul „ca și părinte”, „ca și situație” sunt greșite. Structura „ca și” se folosește în mod corect în comparații, cu sensul de „la fel de”. De exemplu: „sunt la fel de nerăbdător ca și tine”.

  1. Cum este corect: „aceiași” sau „aceeași”?

O greșeală gramaticală întâlnită în limba română scrisă, pronumele și adjectivul demonstrativ „aceiași” și „aceeași” apar adesea unul în locul celuilalt creând confuzii. Această eroare întâlnită frecvent în scris poate fi corectată reținând faptul că „aceeași” este o formă de feminin la singular, iar „aceiași” este forma de masculin la plural, formele corecte fiind „aceeași problemă” și „aceiași angajați”.

  1. „Care” sau „pe care”?

Nu de puține ori, utilizarea pronumelui relativ „care” este incorectă. Spre exemplu, varianta „Fata care am văzut-o în tramvai” este greșită. Corect este „Fata pe care am văzut-o în tramvai”.

  1. „Îmi cer scuze” sau „îți cer scuze”?

Printre expresiile folosite necorespunzător se află și expresia „îmi cer scuze”. Dacă ținem cont de faptul că „a cere” înseamnă „a pretinde”, atunci când „ne cerem scuze” nu facem altceva decât să pretindem interocutorului scuze, adică exact opusul intenției noastre.

Varianta „diplomată” ar fi să spunem „vă rog să-mi primiți scuzele” sau „vă rog să-mi acceptați scuzele”. Totuși, sunt și lingviști care nu consideră că expresia dată ar avea vreo problemă.

P.S. Dragi cititori, niciodată să nu subestimați puterea de seducție a unui limbaj corect și a unui vocabular dezvoltat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.